Cazare la mare

Litoralul Romanesc al Marii Negre

Litoralul Romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 245 Km, din care 82 Km sunt in judetul Constanta, fiind marginita la nord de Capul Midia si la sud de Vama Veche. Pe suprafata dintre cele doua extremitati se intinde o plaja superba cu nisip fin in cea mai mare parte si o panta lina usor accesibila. Clima temperata cu o medie de temperatura de 24° C (iunie - august), marea cu o salinitate redusa, tarmul uniform si orientarea plajei catre rasarit creaza premisele pentru petrecerea unui concediu estival in cele mai bune si relaxante conditii. Plajele de pe litoral au o latime generoasa - 150 - 200 m, si sunt armonios imbinate cu portiuni verzi alcatuite atit din arbori autohtoni, cat si din palmieri si plante exotice precum si portiuni cochete cu gazon si flori.
Litoralul romanesc pune la dispozitia turistilor un numar impresionant de spatii de cazare insumand peste 250 000 de locuri de cazare in hoteluri, vile si pensiuni agroturistice in cele 12 statiuni de pe litoral. Pe litoral exista o mare varietete de locuri de distractie si agrement acoperind toate preferintele si exigentele de consum ale turistilor. Astfel , pe litoral s-au dezvoltat un numar mare de restaurante atit cu specific romanesc cat si international, precum si un mare numar de terase amenajate in imediata apropiere a plajei, care ofera o ambianta deosebita imbinand intr-un mod savuros posibilitatile de relaxare dintr-un restaurant cu atmosfera unei vacante estivale. Totodata turistii de pe litoral pot practica atit sporturi acvatice intr-unadin bazele de agrement marin cat si tenisde camp, fotbal si golf pe terenuri special amenajate in cele mai moderne conditii. Posibilitatile de distractie si agrement sunt completate de recentele constructii turistice din statiunea Mamaia dintre care cele mai mai importante sunt parcul acvatic Aqua Magic si Telegondola
Statiunile de pe litoral sunt: - Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, la acestea se adauga 2Mai si Vama Veche insa cu titlu neoficial.

Cazare la mare

Cazare Mamaia	Cazare Mamaia Sat
Hoteluri Mamaia	Hoteluri Mamaia Sat
Vile si pensiuni Mamaia	Vile si pensiuni Mamaia Sat
Cazare Eforie Nord	Cazare Eforie Sud
Hoteluri Eforie Nord	Hoteluri Eforie Sud
Vile si pensiuni Eforie Nord	Vile si pensiuni Eforie Sud
Cazare Costinesti	Cazare Neptun - Olimp
Hoteluri Costinesti	Hoteluri Neptun - Olimp
Vile si pensiuni Costinesti	Vile si pensiuni Neptun - Olimp
Cazare Jupiter	Cazare Venus
Hoteluri Jupiter	Hoteluri Venus
Vile si pensiuni Jupiter	Vile si pensiuni Venus
Cazare Saturn	Cazare Constanta
Hoteluri Saturn	Hoteluri Constanta
Vile si pensiuni Saturn	Vile si pensiuni Constanta http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_litoral.htm

Situata intre Europa sud-estica si Asia mica, Marea Neagra este o mare continentala apartinand bazinul atlantic. Tarmul Romaniei la Marea Neagra este de 245 km si cuprinde numeroase statiuni si porturi maritime.La Marea Neagra mai au deschidere si urmatoarele tari : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si Bulgaria.

Marea Neagra comunica prin stramtorea Bosfor cu Marea Marmara, stramtoarea Dardanele, cu Marea Egee (Marea Mediterana), iar prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov - mare care este o anexa in partea nordica a Marii Negre intre peninsula Crimeea si Rusia. Avand o forma ovala si tarmuri putin crestate exceptie facand peninsulei Crimeea, in partea de nord-vest Marea Neagra are numeroase limanuri iar platforma continentala este foarte extinsa, adancimile crescand in celelalte parti, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.Suprafata Marii Negre este de 413.000 km² , adancimea maxima fiind inregistrata langa Ialta de cca. 2206 m.

In Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai cunoscute si importante fiind Insula Serpilor,Insula Sacalinul Mare si cele create de Dunare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula Crimeea.
Golfurile Marii Negre precum Burgas, Varna, Sinop, Samsun, Odessa, etc., fie sunt largi un dezavantaj pe timp de furtuna sau colmatate de curentii orizontali, curentii verticali fiind inexistenti ceeace ii ofera Marii Negre originalitate.
De mica amploare , mareele sunt de cca 12cm iar salinitatea in larg inregisreaza valori de 17 - 18 ‰ in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de 24 - 34 ‰. Salinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc ajunge la valori cuprinse intre 7 - 12 ‰ .

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ‰) in comparatie cu cea a oceanului planetar.

Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5 °C, depasind cu 2 °C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat.

Marea Neagra este o mare continentala, situata intre Europa sud-estica si Asia mica care, scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov – mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m

Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5o C, depasind cu 2o C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat.

In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).

Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont (437 i.e.n.) un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena.

Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre (cu exceptia Bitiniei), reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient. La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre (Callatis, Tomis si Histria) au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala (perioada romana). Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina (in secolele IV VII e.n.), care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi.

Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni (1204), pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIV?lea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca (1475) si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor (1484), aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala.

Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar.
Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas. Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna.
Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. In nord, de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia (cca. 150 km), tarmul este jos, pe alocuri instabil, nisipos, cu dune si cordoane litorale, cu plaje largi. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria, tarmul este inalt si abrupt (faleza), sapat in loess si depozite sarmatice, prezentand numai din loc in loc plaje (Mamaia, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Costinesti, Mangalia). Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.

Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 - 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 ? 700 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est).